|
|
| Siteul oficial al Federației Române de Inginerie Biomedicală |
RSSPrima conferinta nationala (ulterior cu participare internationala) INGIMED a avut loc pe 15 decembrie 2000 la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti (ISPB), odata cu lansarea "Cartei Albe a ingineriei biomedicale in sprijinul reformei sanitare si al integrarii europene", la initiativa Univ. AISTEDA si a Institutiei gazda. Sub acelasi impuls, in februarie 2000 se introdusese profesiunea de inginer clinic in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (cod 221401), iar pe 28 mai 2001 Federatia Romana de Inginerie Biomedicala (FRIB) a dobandit personalitate juridica reunind 7 unitati academice si de cercetare (19 acum) implicate in promovarea tehnologiei biomedicale. FRIB-ul a beneficiat de presedintia de onoare a Acad. Mihai Draganescu (2002-2010) si de directoratul general al regretatului Prof dr Bedros Petru Naianu (2001-2008).
In prima decada a anilor 2000 FRIB a patronat conferinte anuale INGIMED de vocatie nationala de 1 si 1/2 zile - bazate in principal la ISPB; din 2010 formatul este de masa rotunda de 1/2 zi gazduita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Industria Electrotehnica (INCDIE - ICPE-CA) condus de Prof dr Wilhelm Kappel. Reducerea amplitudinii INGIMED, in legatura cu concurenta salutara a altor centre din tara (in principal Iasi si Cluj) - animate acum in parte de tineretul universitar crescut odata cu Ingimed-ul, a fost pretul platit crizei pentru mentinerea neabatuta a continuitatii, a calitatii prezentarilor si a post-publicarii in Bulletin of Micro&Nano Electrotechnologies editat de ICPE-CA sub redactia dr ing Mircea Ignat.
Editia XV din 4 decembrie 2014 a inregistrat mai intai propunerea Acad. Mircea Ifrim, Secretarul general al Academiei de Stiinte Medicale (ASM), ca FRIB impreuna cu ICPE-CA sa-si asume un rol major in Subcomisia ASM de dispozitive medicale, ca prim pas al demersurilor Academiei pe langa MS pentru a corecta absorbtia slaba a licentiatilor si masterilor de inginerie biomedicala in sistemul public de sanatate. Astfel, din cei aproximativ 200 de calificati anual de Politehnici dar si de UMF-uri abia circa 3% ajung in spitalele si clinicile publice pentru a pune in opera si optimiza utilizarea echipamentelor medicale indispensabile actului medical de secol XXI; contractele scumpe de service cu furnizorii privati (asa-numitul outsourcing) nu fac evident fata exploatarii intensive a unor tehnologii costisitoare cu uzura morala rapida; aparatele noi sau defecte asteapta nepermis de mult instalarea sau depanarea, in dauna calitatii asistentei & cercetarii medicale si, pana la urma, a sanatatii si vietii pacientilor romani.
Moralul asistentei a fost apoi recuperat gratie Ing Christu Tardei si a colaboratorilor de la ICPE-CA care au prezentat rezultate imbucuratoare in domeniul protezelor craniene cu materiale ceramice, obtinute in timp record. In aceeasi nota, grupul de studenti ai Facultatii de Inginerie Medicala - Politehnica Bucuresti condus de Theodor Rusnac a prezentat prima etapa – cea mai grea - a dezvoltarii unei proteze de mana, bazata integral pe resurse proprii de ingeniozitate, perseverenta si mecanica fina. Dr ing Mircea Ignat a impartasit experienta sa de mentor pentru cercetare stiintifica al olimpicilor din clasele mari de la Vianu. In sfarsit, contributia seniorilor a privit calitatea sanatatii varstnicilor restransi la domiciliu ca un camp privilegiat de aplicatii pentru bioinginerie (mHealth) – prof dr Constantin Bogdan sau variabilitatea pulsului ca scara catre vis, un dat esential al fiintarii – prof dr Radu Negoescu.
Comunitatea nationala de inginerie biomedicala, numarand cateva sute de specialisti, va beneficia zilele urmatoare de rezultatele INGIMED XV pe www.imgimed.ro. Starea ei va ramane insa aceeasi: optimism alimentat de entuziasmul tineretului, dar moderat de dificultatile statornice intampinate de 2 decade incoace, sub toate guvernele si toti ministrii, de a-si aduce talentul, calificarea si daruirea umana mai aproape de colegii medici si pacientii din Romania
